Ministerul Sănătății vrea ca, până în anul 2030, nouă din zece întreruperi de sarcină efectuate în Republica Moldova să fie realizate prin metode sigure.
Autoritățile își propun, de asemenea, să reducă numărul operațiilor cezariene, să extindă accesul la contraceptive și fertilizare in vitro și să îmbunătățească serviciile pentru victimele violenței sexuale.
Obiectivele sunt incluse în proiectul Programului național privind sănătatea sexuală și reproductivă pentru anii 2026–2030, care urmează să fie examinat de Guvern, transmite newsmaker.md.
În prezent, ponderea întreruperilor de sarcină efectuate prin metode sigure este mai mică decât ținta stabilită de autorități. În 2024, aceasta constituia 82,75%, iar până în 2030 Ministerul Sănătății vrea să o majoreze la 90%.
Totodată, aproximativ 20% dintre întreruperile de sarcină sunt realizate în continuare prin dilatare și chiuretaj, metodă nerecomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Situația este pusă pe seama dotării insuficiente a unor instituții medicale, dar și a costului ridicat al metodelor moderne, inclusiv al avortului medicamentos.
Pentru a îmbunătăți accesul la proceduri sigure, autoritățile propun includerea preparatelor utilizate pentru avortul medicamentos în Lista națională a medicamentelor esențiale. De asemenea, urmează să fie revizuit protocolul clinic privind întreruperea sarcinii în condiții de siguranță.
Datele incluse în proiect arată că rata avorturilor a scăzut în ultimii ani. Dacă în 2003 erau înregistrate 17 cazuri la 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani, în 2025 indicatorul a ajuns la 11,5 cazuri.
Și ponderea întreruperilor de sarcină în rândul adolescentelor de 15–19 ani s-a redus, de la 10,6% în 2003 la 4,9% în 2024.
În ultimii ani nu au fost înregistrate decese materne provocate de complicațiile asociate avortului. Printre măsurile care au contribuit la această evoluție este indicată și utilizarea avortului medicamentos prin telemedicină, inclusiv în perioada pandemiei.
O altă problemă vizată de program este numărul operațiilor cezariene. Ministerul Sănătății își propune ca ponderea acestora să scadă de la 32,5% în 2025 la cel mult 29,3% până în 2030.
Situația este mai accentuată în maternitățile private, unde fiecare a doua femeie naște prin cezariană. Autoritățile constată că, la nivel național, lipsesc în prezent măsuri concrete, inclusiv modele de rambursare care să încurajeze nașterea vaginală și să limiteze creșterea numărului de cezariene.
Costul total estimat al programului pentru perioada 2026–2030 este de aproximativ 171,3 milioane de lei. Dintre aceștia, 43,1 milioane de lei ar urma să provină din bugetul de stat, 79,6 milioane de lei – din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, iar alte 48,7 milioane de lei – din surse externe.
Programul urmează să fie examinat de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 septembrie.
