O anesteziologă este investigată pentru posibila cauzare a decesului unei femei de afaceri, în timpul unei proceduri estetice, într-un salon de frumusețe din Chișinău. Conform surselor, victima, supusă anesteziei generale, a suferit un șoc anafilactic. Potrivit protocolului, anestezia generală ar trebui administrată doar în sala de operație.
Fiecare intervenție chirurgicală sau procedură minim-invazivă necesită administrarea anesteziei, care poate fi de diverse tipuri și trebuie efectuată în condiții stricte, indiferent dacă are loc în sala de operație sau în afara acesteia, transmite Europalibera.org.
Conform protocolului clinic standardizat în anestezie, în R. Moldova se utilizează patru tipuri de anestezie: intravenoasă totală, generală cu pivot inhalator, loco-regională și combinată.
Anestezia reprezintă un procedeu medical care reduce sau suprima temporar, parțial sau complet, sensibilitatea la durere a corpului, prin utilizarea agenților fizici sau chimici. Aceasta este esențială în procedurile chirurgicale, având rolul de a permite pacienților să suporte intervențiile fără durere.
Înainte de orice intervenție chirurgicală, pacientul trebuie să poarte o discuție cu medicul anesteziolog. În cadrul acesteia, medicul va colecta informații generale despre starea de sănătate a pacientului, istoricul medical al acestuia și al rudelor de gradul I, inclusiv reacțiile anterioare la administrarea anesteziei.
De asemenea, medicul va întreba pacientul despre posibilele alergii, obiceiurile legate de fumat, consumul de alcool sau utilizarea substanțelor narcotice.
Anestezie generală versus anestezie locală
Anestezia generală, prin care pacientul este adormit, se administrează exclusiv într-o sală de operație, având alături o mașină de anestezie și toate echipamentele necesare (masă de operație, suport respirator). În timpul anesteziei generale, anestezistul monitorizează funcțiile vitale ale pacientului, menținând anestezia și asigurând confortul acestuia pe parcursul intervenției.
Anestezia regională, care amorțește o zonă extinsă a corpului, presupune măsuri de pregătire și precauții similare cu cele ale anesteziei generale. Se administrează prin perfuzie intravenoasă, cu oxigenare pe mască sau sondă endonazală și se asigură ventilarea pacientului, inclusiv intubația, dacă este necesar.
Anestezia locală, realizată prin infiltrație, este recomandată pentru intervențiile chirurgicale minore, cum ar fi sutura plăgilor superficiale, herniotomiile și hernioplastia.
În vederea prevenirii eventualelor reacții alergice, trusa de medicamente de urgență trebuie să includă și echipamente pentru tratamente antișoc.
Anestezie în afara blocului operator
Protocolul precizează că, din cauza creșterii numărului de proceduri de diagnostic și tratament, anestezia poate fi administrată și în afara sălii de operație, dar doar pentru pacienții care nu necesită anestezie complexă.
Înainte de a efectua o anestezie în afara blocului operator, anestezistul trebuie să se asigure că dispune de o sursă de oxigen, un sistem de evacuare a gazelor anestezice, echipament anestezic și de monitorizare, balon auto-gonflabil pentru ventilație manuală, iluminare adecvată, echipament de resuscitare rapid disponibil, defibrilator, medicație de urgență și echipament pentru resuscitare cardio-pulmonară.
În cazul anesteziei generale, pacientul poate rămâne internat pentru câteva zile, în funcție de starea de sănătate și tipul intervenției chirurgicale.
După o anestezie locală, pacienții sunt monitorizați pentru o perioadă variabilă, de la câteva ore până la 24 de ore.
Factori care fac anestezia mai riscantă
Anestezia poate implica anumite riscuri, dacă pacientul este alergic la anestezie, are diabet, boli de inimă (angină, boală valvulară, insuficiență cardiacă sau a făcut anterior un atac de cord), hipertensiune arterială, probleme cu rinichii, afecțiuni pulmonare (astm și boală pulmonară obstructivă cronică), obezitate, apnee obstructivă de somn, accident vascular cerebral, convulsii sau alte tulburări neurologice.
Reacții adverse după anestezie
Cele mai multe reacții adverse la anestezie sunt minore și temporare, precum greața, vărsăturile, frisoanele, confuzia care poate dura câteva zile sau durerea în gât cauzată de tubul de respirație.
Totuși, există și riscuri mai grave, cum ar fi delirul post-operator, disfuncția cognitivă, hipertermia malignă (o reacție severă ce provoacă febră rapidă și contracții musculare) și dificultăți respiratorii în timpul sau după intervenție.
Anestezia locală este considerată cel mai sigur tip de anestezie. Anestezia regională, care amorțește o zonă mai mare a corpului, cum ar fi de la talie în jos, este mai sigură decât anestezia generală, dar implică și unele riscuri, cum ar fi durerile de cap post-operatorii.
