Pandemia a micșorat speranța de viață a moldovenilor cu doi ani. Statisticile arată o descreștere a duratei medii de viață cu doi ani în perioada 2020-2021. Scăderea indicatorilor se datorează în mare parte creșterii semnificative a ratei mortalității generale atât la bărbați, cât și la femei, precum și a ratei mortalității infantile, se arată într-un studiu al BNS.
Durata medie a vieții în Republica Moldova, în anul 2021, a constituit 69,1 ani, în descreștere cu 1,8 ani în comparație cu anul 2019 când a fost de 70,9 ani. Statisticile arată că până la pandemie speranța de viață în Republica Moldova era într-un trend ascendent. În fiecare an aceasta creștea în medie cu aproximativ patru luni, de la 69,3 ani în 2014, la 70,9 în anul 2019. În ultimii doi ani speranța de viața a coborât sub datele de acum șapte ani.
Durata medie a vieții în Republica Moldova, în anul 2021, a constituit 69,1 ani și este cu 11,3 ani mai mică față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE care în anul 2020 a constituit 80,4 ani. Cifră în scădere cu 0,9 ani, față de 2019.
Sursa: BNS
Conform informației furnizate de Ministerul Sănătății pentru BNS, în anii 2020-2021, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de decese, cu aproximativ 11 la sută în fiecare an. Unul dintre motivele creșterii mortalității a fost pandemia de Covid-19. Astfel din această cauză în 2020 au decedat 2853 de persoane, iar în 2021 – 6755 de persoane.
Efectele COVID-19 asupra speranței de viață sunt majore
Demograful Valeriu Sainsus, doctor conferențiar la Academia de Studii Economice din Moldova, explică reducerea speranței de viață pe durata pandemiei prin faptul că statul nu a reușit să amortizeze riscurile care s-au abătut asupra populației. Potrivit lui, sistemul și infrastructura socială nu a funcționat, iar viața oamenilor a avut de suferit.
„Noi nu știm care sunt efectele pandemiei asupra grupelor de vârstă. Primul val a periclitat speranța de viață pentru categoriile de vârstă înaintată, iar cel de-al doilea val a avut efecte dureroase asupra tinerilor. Asta ar putea știrbi în viitor și mai mult din speranța de viața a populației din Republica Moldova și așa modestă”, este de părere Valeriu Sainsus.
Demograful a menționat că efectele morbidității mari prin COVID-19 vor pune presiune în continuare nu doar pe sistemul de sănătate, dar și social. Speranța de viață depinde foarte mult de felul cum va răspunde sistemul la aceste provocări.
„Pentru a reveni la normal vom avea nevoie de câțiva ani, asta cu condiția că în această perioadă speranța de viață va crește cu 2-4 luni anual. Din păcate avem foarte multe probleme legate de cultură, modul și nivelul de viață al cetățenilor care ne țin pe loc, asta ca să nu mai amintim aici și de starea sănătății populației afectată grav de COVID-19”, a punctat Valeriu Sainsus.
Femeile din mediul urban au o speranță de viață mai mare
Tradițional femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații. Specialiștii explică această realitate prin stilul de viață mai sănătos al femeilor și unele activități mai periculoase pe care le practică bărbații, fapt care duce la un nivel mai înalt al mortalității premature în rândul ultimilor. Astfel, femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații. Potrivit statisticilor durata medie de viață la naștere a femeilor anul trecut fost de 73,1 ani, în comparație cu 65,2 la bărbați. Durata medie a vieţii populației din mediul urban este mai mare în medie puțin peste trei ani comparativ cu mediul rural.
